Esecul: Suzeta sau Premiu?
Companiile propovaduiesc Proactivitatea, dar accepta cu greu Esecul generat de o InitiativaSfarsitaProst.
Potrivit „JudecatorilorFaraPata”, Esecul este automat asociat cu CevaRau ce trebuie sanctionat: „Greseala costa, nu ne-o putem permite chiar daca provine dintr-o Initiativa in care am crezut!” .
Si mai rau mi se pare cazul companiilor cu CulturaOrganizationalaAfisata: „Nu cautam vinovati ci rezolvarea problemei si invatarea din greseli” , dar cu CulturaAplicata: „Pedepsim Greseala”. De ce mai rau? Pentru ca Ipocrizia companiei genereaza Ipocrizia membrilor ei. Pentru ca pedepsirea esecului inseamna innabusirea Initiativei.
Imi place sa cred ca voi apuca Ziua Organizatiei a carei CulturaAplicata:
1. rasplateste Performanta dar si Esecul Generator de Invataminte;
2. pune accentul pe Proactivitate, Asumarea Riscurilor si Invatarea din Greseala;
3. nu incurajeaza Cosmetizarea Realitatii prin Ascundere si Pedepsire;
4. acorda anual Premiul pentru Performanta, dar si Premiul pentru CeaMaiMareGresealaRecunoscutaSiAsumataProvenitaDinInitiativa ce a generat Cunoastere si Invatare.
Cu prietenie, va doresc sa va fie bine cu voi si cu cei pe care-i aveti aproape in MarelePrezentContinuu.
@ Florin
Experinta poate face ca pasii nostrii catre maturitatea profesioanala sa ne poate in directia corecta.
Experinta poate face ca compania in care lucram sa invete din greselile celor care au mai trecut o data pe acolo si sa incerce solutii mai bune de dezvoltare.
O sa pregatesc un articol despre cum a aparut crevasa asta intre invatamantul romanesc si cel din afara.
In anumite puncte, expertii cartilor in engleza se vor regasi. A repeta mimetic ceea ce citesti nu inseamna ca stii. Nici macar ca ai inteles ce ai citit.
Experinta este ceva valoros si din ce in ce mai rar acasa.
@Alex,
Inainte de a ma apuca de blog m-am intrebat ce pot oferi eu diferit, si raspunsul a fost: pot oferi experienta si expunere amestecata cu teorie, in ordinea asta mentionata de mine. Vad in jurul meu multi teoreticieni cunoscatori de engleza care vorbesc din carti fara a intelege mare lucru si mai ales faptul ca sub fiecare nume si marca se ascunde un om ce poarta un suflet.
„No blame culture”, ca tot ne place mereu sa ne ridicam nasul peste gard, acolo unde gaina vecinului este intotdeauna mai grasa, vine de la apus.
Este o ipocrizie ambalata frumos. Practica din pozitia de angajat la baza piramidei corporatiste mi-a aratat un adevar mult mai urat mirositor: rahatul se scurge intotdeauna la vale.
Pentru redundanta, initiativa aprobata de sus, care insa se sfarseste prost, trebuie „corectata”. Si cel care este dedesubt primeste ce i se arunca de sus.
Pentru cei care inca mai au dubii, pe vapor circula o vorba pe care nu am inteles-o niciodata: „Take it as a man” si se refera la rahat.
Adica la apus esti barbat daca mananci tot ce ti se pune in farfurie.
Florin, teoria suna frumos, insa practica ne ucide. Si cum spuneam la inceput, noua ne place ce vedem in curtea vecinului.
Buna Florin! Tu stii, ca ti-am mai spus, dar poate nu-i rau daca mai citesc si altii; bunica mea avea o vorba: „mama, sa nu uiti ca sa fii domn e o-ntamplare, sa fii om e lucru mare!”. Ma bucur mult ca am avut norocul, sansa sa te cunosc si pentru mine esti si vei ramane un mare OM.
@Bobby,
Ramasul in urma sau iesitul in frunte, combinate cu tragerea in jos a celor ajunsi pe primul loc de catre cei aflati in esalonul secund sunt, si vor ramane, sporturi nationale la romani.
De parca nu ar fi fost de ajuns, odata cu aparitia multinationalelor, la ipocrizia mascata a acestora s-a adaugat pupincurismul si ipocrizia tipic romaneasca, care ne-au dezbinat si mai mult, facandu-ne si mai usor de condus. Una spunem, alta credem si cu totul alta facem. Cum Dzeu sa mai iasa ceva bun din mainile, sufletele si mintile noastre?
Nu generalizez, dar privind in jur, cred ca 90% ar fi un procent nu prea indepartat de realitate. Suntem cum suntem, altii profita de noi si noua ne place asta, crezandu-ne cei mai frumosi, cei ma destepti, cei mai intelepti.
Industrializarea, care a condus catre CulturaOrganizationala a zilelor noastre, a inceput la altii cu secole in urma… Acum noi suntem in urma… E bine sa fim optimisti!