Schimbarea jobului prin restructurare: Grafic de Actiuni si Trairi
Traim timpuri in care reorganizarea, restructurarea si externalizarea activitatilor sunt actiuni frecvente in cadrul organizatiilor care stiu si doresc sa-si dea o sansa la dezvoltare. Sansele astfel castigate de organizatie, par la o prima vedere Nesanse pentru angajatii aflati pe posturile care se restructureaza / externalizeaza.
Spun par, deoarece in cele mai multe cazuri, in timp, aceasta nesansa constituie baza unor sanse viitoare nebanuite. Orice schimbare nefavorabila in prezent, poate deveni benefica mai tarziu. Cat de tarziu, depinde doar de noi. Expresia Un sut in fund inseamna un pas inainte! are o baza solida si a fost verificata de multa lume inainte de a fi fost acceptata ca axioma.
Pentru ca stiu pe pielea mea ce inseamna astfel de momente, va ofer un Grafic de Actiuni si Trairi. Privindu-l, sper sa intelegeti ca secretul este sa restrangeti cat mai mult amplitudinea curbei si dezvoltarea ei pe axa Timpului. Daca o sa ajungeti intr-o situatie ca asta, stiind la ce sa va asteptati, o sa treceti mai usor peste.
Va doresc sa va fie bine cu voi si cu cei pe care-i aveti alaturi in MarelePrezentContinuu.
Daca ar exista si o varianta a graficului prin „autorestructurare” cred ca pot spune ca am trecut si eu prin asa ceva.
Timp de 8 ani am lucrat intr-o firma pe postul de economist dar cu atributii scrise in fisa postului pe 7 pagini( sa nu credeti ca exagerez).Am tinut contabilitatea , intocmeam documentatii de avizari si autorizari , eram coordonator de transport si inspector resurse umane , eu intocmeam situatiile si actele celui care ocupa functia de RSVTI si RSL , de doi ani plecase secretara si imparteam si functia aceasta cu o colega si multe altele.Nu ma plang , mi-a placut am facut toate acestea pana cand mi-am dat seama ca nu sunt motivata financiar sa fac asta.Le-am spus sefilor ca prefer sa intru in concediu de crestere a copilului cand copilul avea mai mult de 6 luni, au facut sedinta , au angajat secretara si mi-au propus o marire de salariu de 15 la suta dupa patru ani.
Am hotarat sa plec , m-am simtit umilita si optimista in acelasi timp ca se poate sa imi fie mai bine.Ulterior am participat la interviuri de angajare la care am fost acceptata dar la care nu m-am dus gandindu-ma ca in timpul concediului de crestere a copilului ma pot perfectiona , imi pot deschide propria firma si daca nu voi materializa ideea aceasta voi incerca sa ma angajez intr-un final.
Nu stiu la momentul acesta in care dintre pozitii ma aflu intre depresie – acceptare -mobilizare, dorinta, aplicare/ infiintare propria firma dar cert este ca nu as mai vrea sa ma uit inapoi , nu regret nimic decat ca nu am stiut sa spun ca nu sunt motivata decat atunci cand a fost prea tarziu.
Multumesc Bobby.
Am senzatia ca daca furia nu se afla pe o astfel de culme ca in graficul din articol, sau daca dorinta de plecare in alta organizatie nu este foarte puternica, varful de sageata de la capatul liniei punctate nu va mai fi la acelasi nivel al trairilor si/ sau actiunilor.
Astfel, daca ea se va situa la aceeasi cota sau sub cea a punctului din care porneste graficul, ei bine cred ca situatia se va repeta. Vom ramane in continuare pe aceeasi pozitie in organizatie si ne vom confrunta cu aceleasi trairi pana cand se va intalni situatia din graficul foarte sugestiv din acest articol.
Cred, deci, ca aceste, sa le zicem, sinusoide (de fapt cosinusoide) vor din ce in ce mai mult sa iese din tiparul functiei matematice, ajungand intr-un final la forma prezentata de Florin.
Nu pot sa inchei fara sa adresez felicitarile ce se impun pentru acest articol!
Buna Ana,
Ce se intampla in jurul nostru este Realitatea. Care convine sau nu, care se pliaza sau nu pe interesele noastre ca indivizi. Personal nu vad nimic rau in Restructurare. Este o cale care aplicata cu buna credinta, da rezultate. Viata inseamna schimbare si adaptare. Deci si momentul schimbarii jobului prin restructurare trebuie privit si acceptat ca o oportunitate, nu ca un dezastru – de cele mai multe ori viata alege mai intelept decat am face-o noi insine. Dar asta se vede in timp.
Indiferent cat esti de bun, cred ca parcurgi toate etapele graficului redat in articol. Eu ma consider foarte bun si totusi am cunoscut Furia, Depresia urmata de Acceptare si Mersul mai departe. De ce? Pentru ca sunt om. Important este sa restrangem cat mai mult durata trairilor negative si sa ne concentram mai mult pe pasul urmator, nu pe trecutul care nu poate fi schimbat.
Am scris articolul asta nu din frustrare, ci din dorinta ca cititorii aflati intr-o situatie similara sa intelega mai usor ce ii asteapta si cum sa treaca peste.
Asta este ceea ce cred si simt eu.
Nu esti singurul si nu sunt singura! Ai scris articolul in 4 ianuarie,
ce faci? Suntem mai multi in acesta situatie si, dupa ce s-a schimbat conducerea si nimic nu seamana cu ce am invatat despre management si hr de-alungul timpului, am inceput sa cautam. Dar, deocamdata nimic! Citeam articolele scrise de tine si chiar vroiam sa te contactez sa te intreb in ce organizatie aplici ceea ce scrii!Daca vrei, raspunde-ne, suntem mai multi care suntem consternati de ceea ce se intampla in jurul nostru si metodele care se aplica.Succes
Dupa ce o sa cititi articolul asta probabil o sa va infuriati si o sa spuneti: “Ce naiba stie Desteptul asta despre schimbarea jobului prin restructurare? Ii este usor sa vorbeasca! Ia sa-l vad eu ce-ar mai spune daca s-ar afla EL in situatia asta! I-ar mai arde sa dea sfaturi?!”.
Stiu. Va inteleg perfect gandul. Dar nu aveti dreptate. De ce? Pentru ca articolul asta a fost scris zilele astea in care ma aflu in preaviz (am ocupat o pozitie restructurata prin reorganizare). Ghinion? Sansa? Eu optez pentru a doua varianta intrucat am mai avut dinti de fierastrau in cariera care m-au ajutat sa ma dezvolt si sa descopar oamenii pentru care chiar contam. Hai, bucurati-va de grafic, de sinceritate, si daca veti trece vreodata prin asa ceva, intoarceti-va la acest articol!