Nu stiu cum mi-a venit in minte gandul asta, dar totul a pornit de la Lipsa de politete si responsabilitate.
M-am intrebat de multe ori de ce exista diferente atat de mari intre oamenii de la oras si cei de la sat, ca valori, mod de a fi, de a se comporta, de a percepe viata si timpul …bineinteles ca mediul, oportunitatile, accesul diferit la informatie si invatamant, preocuparile, fac diferenta…asa e, dar dincolo de astea cred ca si Natura Proprietatilor Stapanite ar fi in mare masura raspunzatoare de diferenta. Si faptul ca Anonimatul este Inamicul Politetii si Responsabilitatii.

Clarificare: nu ma refer la Omul de la tara care face naveta la oras, penduland intre cele doua lumi (tara-oras), nemaistiind nici el careia ii apartine de fapt, ci la omul care sta permanent la sat. La taranul „curat”, strans legat de natura, de pamant, de plantele si animalele lui.

Natura Proprietatilor Stapanite:
Proprietatea taranului o reprezinta in genere o casa construita de el, pamantul mostenit de la parintii/bunii lui, animalele si plantele din batatura. Omul de la tara este stapan pe Viata animalelor si plantelor pe care le inmulteste, le ingrijeste, daruindu-le o mare parte din timpul lui. Dependenta acestora de el, il responsabilizeaza.

Omul de la oras, este de regula stapan peste o casa fara contact direct cu Pamantul – construita de altii, peste una sau mai multe masini, electrocasnice, calculatoare care-i fac viata mai usoara si ii ofera conectare virtuala cu semenii lui si libertatea de a pleca linistit dupa ce inchide usa cu cheia. Niciunul dintre aceste elemente nu este insufletit de Viata. Sa fie si asta o explicatie pentru Gradul Scazut sau Lipsa ?

Anonimatul:
Omul de la tara nu poate ramane anonim intr-o comunitate atat de mica. Tentatia de a face ceva in contradictie cu regulile mediului in care traieste, este mica, datorita reactiei pe care comunitatea ar avea-o asupra lui si implicatiilor ulterioare. Blamul intr-o lume mica atarna greu!
Pentru Omul de la oras, anonimatul este posibil. Si asta nu-i tocmai Ok, pentru ca ofera posibilitatea sa faca ceva fara sa suporte consecintele actiunii sale, pierzandu-se intr-o multime ce nu il stie…e pasul catre posibila lipsa de politete si responsabilitate. Tentatia e mare daca esti slab…si din pacate sunt multe urme de pasi pe langa noi!

Timpul:
La tara, ceasul ticaie rar, iti da ragaz sa traiesti, sa te bucuri de soare, de ploaie, de vant, de noapte, de viata, de liniste si tihna…La oras, ceasul a luat-o razna in mintea omului prea ocupat de termene-limita, de job, aglomeratie, nervi revarsati pe ceilalti si pe el insusi ca semn al sensului gresit.

Va doresc sa va fie bine cu voi si cu cei pe care-i aveti alaturi! Pe curand.