Gandul la prima promovare ca manager, ma face si-acum sa zambesc…prin anii `90, cu 5 ani experienta, plin de incredere si intentii bune, crescut de-un mentor foarte bun, iata-ma la Poarta managementului.

Asa am ajuns sef de birou Resurse Umane, intr-o organizatie cu 4000 de angajati, imediat dupa Revolutie, cand oamenii se bucurau cu disperare de Libertate si de salariile primite integral dupa o perioada de 6 ani in care Acordul Global le injumatatise veniturile…perioada asta de 6 ani generase Lehamitea fata de munca, reflectata foarte bine de fraza „Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim!”.

Erau zile de contestare a autoritatii, impotrivire la schimbare, goana nebuna dupa bani fara renuntare la mimarea muncii, revolte ad-hoc, cadere libera a productivitatii.

Directorul, line managerul meu, uns de multimea care-l obligase pe fostul director sa demisioneze pe motiv ca era „prea exigent” si „le furase banii cu Acordul Global”, a ales calea „ impaca si capra si varza” .

Desi se impuneau schimbari organizatorice si refacerea relatiilor de munca pe incredere si respect reciproc, propunerile mele pline de entuziasm primeau invariabil acelasi raspuns „da, trebuie, dar nu e timpul potrivit”. Timp de un an cat am acceptat relatia asta defecta, am gasit doar cateva momente potrivite, si-atunci doar pentru niste schimbari minore.

Devenit tampon intre pretentiile salariale exagerate ale angajatilor, fara acoperire in Contractul colectiv si promisiunile fara discernamant facute de manager sub presiune – „ daca directorul vrea, tu de ce nu vrei ?!” – am hotarat sa pun capat acestei experiente si sa-mi vad mai departe de viata, facand ceva in care sa gasesc satisfactie.

Nemultumit ca nu mai vreau sa lucrez cu el, managerul mi-a ales un loc de munca la 90 de km de casa, unde am ramas sa-mi platesc pacatul, pe un salariu mic. In timp, sutul s-a transformat in pas inainte, intrucat am avut sansa sa lucrez si sa locuiesc in aceeasi casuta cu fostul director, care s-a dovedit un mentor grozav. Am invatat rapid intr-o atmosfera de incredere si optimism lucruri care m-au ajutat ulterior sa ajung sef de serviciu proiectare tehnologica.

Presat de directorul tehnic si cel economic – „ omul e bun, nu are rost sa-l pedepsesti doar pentru ca nu vrea sa mai lucreze cu tine” – directorul m-a „gratiat” dupa ceva timp si m-a chemat sa scriu primul Regulament de Organizare si Functionare al organizatiei, care a ramas pilonul tuturor regulamentelor aparute ulterior.

Asa arata primul dinte de ferastrau din profilul meu de cariera. Mai jos, gasiti in cuvinte si imagini Invatamintele desprinse:

Va doresc sa va fie bine cu voi si cu cei pe care-i aveti alaturi in MarelePrezentContinuu.