Eu asteptam la trenul tau,
Tu asteptai la trenul meu,
cuvintele taceau cuminti
ca nu stiam care esti tu,
ca nu stiai care sunt eu;
de-aceea poate am trecut,
de-aceea poate n-ai ajuns;
eu asteptam, tu asteptai.
Era peronul plin de sfinti,
il asteptau pe Dumnezeu.
A fost ceva care s-a dus?
sau n-a venit? a fost ceva?
Doar ei puteau sa-mi spuna: da!
Pe tine nu te-am cunoscut.