Stiinta spiritista din Romania trebuia sa aiba o cale proprie, bazata atat pe cunoasterea acumulata in lume pana atunci, cat si pe propriile experimentari si concluzii ale intemeietorului ei, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Spiritismul insusi este o stiinta experimentala, bazata exclusiv pe concluzii ale practicii spiritiste; cu alte cuvinte, spiritismul este o stiinta revelata, asemeni marilor religii, revelatia venind in timpul sedintelor de spiritism.

Hasdeu a fost un om de stiinta desavarsit, chiar daca i se mai pot reprosa unele excese in cercetarea si interpretarea izvoarelor istorice. Dominanta vietii sale de savant a fost seriozitatea, consecventa, corectitudinea si moralitatea demersului stiintific.

Mesajul Iuliei a luminat mintea savantului: calea pe care o mai incercase alta data ca o curiozitate a devenit singura cale de dezlegare a misterelor apropierii de Dumnezeu si a misterelor vietii si mortii.

Curiozitatea nativa il adusese in fata experimentului spiritist inainte de mesajul Iuliei din seara umeda si posomorata de martie. Participarea lui la sedintele de spiritism inainte de decesul Iuliei este certa, desi nu exista consemnari ale acestora.

Sedintele de spiritism de dupa decesul Iuliei au avut loc in mai multe locuri: in casa lui Hasdeu din Bucuresti, in biroul sau de la Arhivele Statului unde era director, in casa din Campina a doctorului Constantin I Istrati, la mormantul Iuliei sau in templul din Campina.

Cu ocazia fiecarei sedinte de spiritism se intocmea un “protocol” care consemna intregul experiment si conditiile tehnice ale desfasurarii lui. Dorinta savantului de a perfectiona “stiinta sufletului” a impus aceasta consemnare, care ne-a permis si noua sa intram in magia sedintelor de spiritism, cu puterea noastra limitata de intelegere.

Un demers editorial demn de remarcat a fost publicarea lucrarii: “Protocoalele sedintelor de spiritism” editie alcatuita de Mircea Colosenco si Jenica Tabacu, publicata la Editura Saeculum I.O. din Bucuresti in anul 2000 .

Din totalitatea protocoalelor s-au pastrat doar 101 “rezumate ale comunicatiilor primite in aceste sedinte” si cateva procese verbale de sigilare a aparatelor de fotografiat.

La sedinte au participat numerosi asistenti, dar amintim pe urmatorii: dr. I. Nenitescu, prof. St. Mihailescu, Filip Marin, N. Vermont, Bernard Varnava Vermont, I. Petricu, dr. C. I. Istrati, dr. I. Manolescu, dr. T. Burada, V. Crasescu, G. Stephanescu, C. Ciocazan, H. Lecca, N. Ciurcu, Ghenadie Petrescu (episcopul de Arges), Rossi de Gurtiniani, N. Coculescu (astronom), P. Cornoiu, col. A. Iarca, general C. Nasturel, capitan M. Nasturel, A. Sussuyand, P. Piesorski, D. Voiculescu, I. Spirescu senior, I. Spirescu junior, G. Ionnescu Gion, A. Badulescu, G. Radulescu-Niger, Ioan Bianu, Filip Marin, etc. La multe dintre sedinte a participat si Iulia Hasdeu, sotia savantului.

Printre mediumuri, mai activi au fost: Z. C. Arbore, V. Cosmovici, Th. D. Sperantia, Ioan P. Sarbulescu si N. Vaschide.Hasdeu insusi era un medium.

Comunicatiile spiritelor au fost facute in limbile araba, rusa si franceza, asa cum arata majoritatea protocoalelor pastrate.

Au fost invocate spiritele celor doua Iulii (fiica si sotia, dupa decesul acesteia), ale fratelui Nicolae, ale tatalui Alexandru si bunicului Tadeusz si ale unor “spirite asistente”.

Desfasurarea unei sedinte de spiritism presupune prezenta unui medium caruia spiritul ii transmite mesajul. Mediumul este un om cu o “predispozitie mediumica”, mai slaba sau mai puternica, dar amplificata in experimentul in grup prin cumularea unei “forte mediumice”. In timpul sedintelor de spiritism, mediumul intra in transa, perioada in care cedeaza corpul sau spiritului unei persoane decedate. Iata cateva din comunicatiile spiritelor referitoare la mediumi, ramase in protocoalele sedintelor de spiritism :

“Mediumul, scriitor adevarat superior, poate sa scrie dupa dictarea spiritelor intr-o limba pe care el n-o stie deloc, desi aceasta e obositor” (protocolul din 20 octombrie 1892)
“Credinta este jumatatea unei mediumitati” (protocolul din 30 octombrie 1892)
“Comunicatiile consecutive asupra unui singur subiect trebuie facute printr-unul si acelasi medium” (protocolul din 8 novembrie 1892)
“Copii nu trebuie intrebuintati ca mediumi” (protocolul din 29 novembrie 1892)

Unul dintre cei mai activi, mai dotati si mai initiati mediumi din sedintele de spiritism ale lui Hasdeu a fost Zamfir C. Arbore (Arbure). Acesta s-a nascut la Cernauti in 1848 si s-a stabilit in Romania in 1877. A fost scriitor si ziarist militant socialist, colaborator la 19 publicatii dintre care amintesc: “Romanul”, “Telegraful”, ”Adevarul”, ”Amicul Copiilor”(unde era director si proprietar alaturi de V.Crasescu) , “Basarabia”, “Minerva” si “Calendarul Minervei”, “Evenimentul Literar”, “Lupta”, “Munca”, “Noua Revista Romana”,etc. A mai fost functionar al Arhivelor Statului, seful Serviciului de Statistica la Primaria Capitalei si profesor de limba rusa la Scoala Superioara de Razboi.A fost initiat ca mason in 1872, capatand initierea in gradul 33 si ultim al Ritului Scotin Antic si Acceptat in anul 1923. In perioada 1923-1928 este ales Mare Maestru al Marii Loji Nationale din Romania (infiintata prin decret al Supremului Consiliu de 33 privind federalizarea lojilor de pe teritoriul Romaniei in Marea Loja Nationala din ianuarie 1923). Din 1928 pana in 1930 a fost mare orator al Marii Loji. Ulterior a fost venerabilul lojii Drepturile Omului din Bucuresti pana la decesul sau, in 1933.

Comunicarea cu spiritele aducea informatii diverse despre lumea viilor si lumea spiritelor, despre trecut si despre viitor, sau despre lucrurile care se intamplau in alte parti ale lumii. Comunicarea putea sa dea solutii la o problema filosofica sau sociala, sa dea detalii despre vietile anterioare ale diferitelor spirite sau a celor inca in viata, sa indice o cale de urmat catre o buna rezolvare a unei probleme a vreunuia dintre cei prezenti.

Asistentii prezenti in sedintele de spiritism ale lui Hasdeu erau persoane cu varste diferite si preocupari diferite. Se poate remarca faptul ca toti aveau o instruire superioara, putand spune ca faceau parte din cercul de prieteni sau amici ai lui Hasdeu. Acesta era probabil si liantul care ii tinea laolalta in sedintle de spiritism in care erau invocate spirite ale rudelor lui Hasdeu. Curiozitatea, obligatia amicitiei sau interesul parvenirii ii aducea pe unii sau pe altii la sedinte. Hasdeu avea si multi amici si colaboratori despre care nu se stie sa fi participat vreodata la vreo sedinta de spiritism.

Initial, Hasdeu a construit un mausoleu-templu spiritist ca mormant al Iuliei, in Cimitirul Belu din Bucuresti. El a respectat indicatiile date de spiritul Iuliei in comunicatiile spiritiste.

Ulterior, dupa construirea templului spiritist de la Campina, sedintele s-au desfasurat cu regularitate numai acolo. Templul spiritist de la Campina este o constructie destinata intalnirii celor doua lumi. Aceasta este principala functiune, iar simbolurile inscrise in arhitectura lui dovedesc destinatia ezoterica a spatiilor. Asemeni templelor masonice, fiecare element de compozitie reprezinta un simbol. Sedintele de spiritism se pot desfasura in orice loc unde pot fi asigurate conditii prielnice, dar prezenta unor simboluri pare sa faciliteze comunicarea dintre lumi.

Sedintele de spiritism se desfasurau in prezenta unor asistenti, uneori mai numerosi, alteori doar mediumul si Hasdeu. Iata relatarea protocolului din 18 aprilie 1903: ”O observatiune importanta. Intai venise la sedinta Arbore pe la ora 8,1/2 si am asteptat amandoi pana la 9,1/4. Crezand ca Cosmovici nu mai vine, s-a facut intuneric si Arbore s-a pus in transa, incepand a scrie. Pe la ora 10 a venit Cosmovici, l-am primit pe intuneric si l-am asezat in tacere pe un scaun. La ora 10,1/4, arbore a terminat incetand de a scrie, am aprins lampa si l-am desteptat, mirandu-se el de a vedea si pe Cosmovici. Fara a citi comunicatiunea primita prin Arbore, am facut din nou intuneric, Cosmovici s-a pus in transa si a urmat o noua comunicatiune, care s-a terminat la 10,3/4. Atunci am citit ambele comunicatiuni: prima era ruseste de la tatal meu, a doua romaneste-de la Babusca mea, ambele fiind intr-o stransa legatura si controlandu-se una pe alta”. Urmeaza textul comunicarilor. Din relatare rabate bucuria lui Hasdeu ca doi oameni mai presus de orice suspiciune de frauda au primit mesaje care se “controlau” unul pe altul.

Asa cum am mai spus, orice om crede daca vede, aude sau pipaie. Spus-a Toma: „Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20, 25). Spiritistii aveau nevoie de confirmari palpabile. Au achizitionat o camera foto si au inceput sa faca “fotografii spiritiste”. Era o practica a vremii, care se pare ca dusese la ceva rezultate concludente, ca in timpul sedintelor de spiritism sa fie fotografiate incaperile. Iata cum arata un Proces Verbal de sigilare a aparatului:

“Astazi, 10/22 decembrie 1893, 9 ore seara, subsemnatii intruniti in sedinta spiritista la d.Hasdeu, am procedat la controlarea fotografiilor spiritiste nocturne.
Dintr-o cutie neinceputa de placa Smith 9×12, pe care am vazut-o cu totii ca este intacta, d.dr. Istrati, in camera obscura, cu d.Hasdeu, a scos doua placi si le-a asezat in mod juxtapus in caseta. Apoi, tot d.Istrati a asezat caseta la aparat si a legat intreg aparatul cu sfoara astfel incat sa nu se poata misca nici capacul obiectivului, nici scoate caseta fara a se deslega sau taia sfoara.
In urma, d. dr. Istrati a aplicat sigiliul d-sale pe capetele sfoarei.
Aparatul va ramanea astfel inchis pana vinerea viitoare.
(ss) Hasdeu, dr. C. Istrati, B. V. Vermont, Ioan P. Serbulescu, Filip Marin, I. Nenitescu.”

Era nevoie de o astfel de procedura, pentru a confirma ca veridica orice impresiune a placii fotografice. In perioada aceea (ca si acum), circulau numeroase “fotografii spiritiste” a caror autenticitate era mai mult decat pusa la indoiala.

In Revista Noua anul VI nr.11-12, februarie-martie 1894 Hasdeu publica articolul” Studie fisice asupra spiritului. D. Fourtier si fotografia extra-retinala”. Acest domn H. Fourtier a publicat un articol impotriva fotografiilor spiritiste in revista pariziana “La Nature” in numarul din 13 ianuarie 1894, articol preluat de presa romaneasca a vremii. Hasdeu s-a vazut nevoit sa dea un raspuns in stilu-i caracteristic: acid, zeflemist dar foarte bine documentat, publicand si doua “specimene de fotografii extra-retinale” obtinute “de noi insine”, in conditiile citate mai sus.

Incitat de practica spiritista, Hasdeu s-a retras destul de repede din activitatea care ii facuse faima pana atunci. Primul lui mare esec a fost abandonarea lucrarii “Etymologicum Magnum Romaniae”, mai corect spus, intarzierea excesiva a lucrarii si retragerea dreptului de a o continua. Hasdeu a incetat activitatea stiintifica si, dupa decesul Iuliei nu a mai produs nici o lucrare de amploare. Toate lucrarile lui aparute in aceasta ultima perioada au fost republicari, eventual cu mici corectii sau adaugiri.

Dupa doctorul A. Hesnard, mediumii pot deveni deliranti cronici, prin “exagerarea evolutiva a impresiilor halucinatorii”. Dupa alti medici, spiritismul nu reprezinta decat “deliruri episodice de mediumitate”.

Cum a evoluat activitatea lui Hasdeu in ultima parte a vietii, voi povesti in curand.