Prahova a fost dintotdeauna un tinut primitor pentru moldovenii de soi.
Pot sa-i amintesc pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga , Constantin Stere si, nu in ultimul rand, pe Constantin Dobrogeanu-Gherea, proprietarul restaurantului din Gara de Sud a orasului Ploiesti ( critica la critica literara a acestuia din urma era legata cu umor de aceasta proprietate).

1. ENCICLOPEDISTII

Putem numi vreun roman “enciclopedist” si sa ne mandrim cu enciclopedismul lui?

Romanii au nascut de-a lungul veacurilor multi oameni cu dotari extraordinare pentru propasirea culturii literare sau a culturii tehnice. Capacitatile lor intelectuale, dar si seriozitatea instruirii, au fost apreciate in plan intern, dar si international, in centrele academice ale marilor culturi.

Desi toti creatorii de cultura, indiferent de nationalitatea lor, nascuti pe teritoriile pe care au fost stapani romanii in vremuri mai vechi sau mai noi, apartin deopotriva si culturii romane, nu ma voi referi la acestia.

Daca vorbim de Nicolaus Olahus (1493-1568) sau de Dimitrie Cantemir (1673-1723), ne gandim prioritar la participarea lor culturala pentru istoria omenirii.
Este greu sa enumar exhaustiv carturarii romani din cele trei provincii, care s-au distins prin enciclopedismul lor in perioada de formare a limbii romane literare. Poate alta data, am sa pun in pagina cateva dintre aceste personalitati, remarcabile prin cultura si preocuparile lor.

Doresc sa ma opresc doar asupra unuia, care poate fi catalogat drept enciclopedist, fara rezerve, daca nu chiar cel mai mare enciclopedist roman al secolului al XIX-lea.

El s-a numit Tadeu Hasdeu si este cunoscut dupa noul nume: Bogdan Petriceicu Hasdeu.
S-a nascut in Moldova, la Hotin, in anul 1838 (dupa unii in 1836, iar el sustinea ca s-ar fi nascut in 1834). Ca si alti moldoveni, a ales Prahova, ca judet in care sa-si duca zilele pana la capat. Sfarsitul i-a venit in 1907, la Campina.
Viata lui este cunoscuta, scrisa si inca de multe ori scrisa.

As vrea sa subliniez cele doua mari trairi ale sale: trairea romaneasca si trairea tragica a mortii ficei sale.
Trairea romaneasca a creat din el un luptator si un savant. Niciodata, Bogdan Petriceicu nu a dorit sa traiasca pentru el. A trait in permanenta pentru poporul roman, pe care l-a iubit ca pe proprii parinti si caruia i s-a dedicat. Nu orgoliul de a-si dovedi putinta l-a facut sa sada zile si nopti in marile biblioteci, cautand in scrieri prafuite, uitate de timp, izvoare si dovezi , ci dragostea de a a pune Romania in vadul marii culturi si de a dovedi maretia acestui popor .Viata lui se aseamana cu a unui cultivator de pomi, care, nici nu poate manca toate poamele, nici nu poate supravietui varstei pomului, dar, cu bucurie planteaza pomi, pentru hrana si desfatarea celor din jur si a generatiilor care vor urma.

Lucrarile lui au crescut generatiile urmatoare de istorici si filologi si au constituit un exemplu privind abordarea stiintifica si deontologica.

Arhiva Istorica a Romaniei

“Fara indoiala, Arhiva istorica este un monument national”, spunea Iuliu Dragomirescu, unul din biografii lui Hasdeu. Publicatie stiintifica, pornita de Ministerul Instructiunii sub conducerea lui N.Kretulescu, a aparut in trei ani: intre 8 august 1864 si 20 august 1865 Tomul I si II si 1867, Tomul III, sub redactia lui Hasdeu. Pe 20 august 1865 apare in publicatie stirea ca , adversarul politic al lui Hasdeu, noul ministru C.A.Rosetti, a dispus incetarea aparitiei revistei. Presiunile cercurilor politice si literare au facut ca revista sa reapara incepand cu 20 aprilie 1867, pana la finalul lui ianuarie 1868, cand Hasdeu a fost anuntat ca i s-a reziliat contractul, revista urmand sa se publice de catre Directiunea Arhivelor Statului.

Etymologicum Magnum Romaniae

Numit si“Dictionarul Limbei Istorice si Poporane a Romanilor”, “lucrat dupa dorinta si cu cheltuiela M.S.Regelui Carol I sub auspiciile Academiei Romane de B.Perticeicu Hasdeu…”
Un alt monument national este aceasta lucrare lexicografica, inceputa de Hasdeu si abandonata la Tomul al IV-lea. Despre ea s-au spus multe. Cert este ca, dupa ce Hasdeu a incercat sa redea poporului roman istoria, a facut si acest demers de redare a istoriei limbii.

Columna lui Traian

Este un alt monument national, aparut sub forma unei reviste enciclopedice de stiinta si cultura. Apare intre 2 martie 1870 si decembrie 1877(cu intreruperi) si ianuarie 1882-decembrie 1883 1-2 foi pe saptamana, apoi 1-2 foi pe luna.Este o continuare a publicatiei Traian,”ziar politic, literar, stiintific”(Bucuresti, 16 aprilie 1869-14 februarie 1870).
Colaboratorii de marca aseaza revista deasupra oricarei publicatii din acea perioada. Printre colaboratori citez: Al. Odobescu, A.D.Xenopol, Moses Gaster, Dim.A.Sturdza, Gr.I.Tocilescu, Aron Densusianu, Al. Deparateanu, C.D.Aricescu, Iosif Vulcan, Petre Ispirescu, Gh. Misail, G.Dem Teodorescu, Simion Florea Marian, G Sion, etc, un munte pana la cer, de competente si trairi romanesti !