Stima de sine este definita in general de psihologi ca fiind rezultatul estimarii propriei valori, care se manifesta ca satisfactie sau insatisfactie, pe care individual o asociaza imaginii de sine, constient sau nu.

Alfred Adler, primul psiholog care a creat o teorie holista a personalitatii, incercand sa tina cont de toate influentele fundamentale care marcheaza viata individului, considera ca „ maretia omului apare cand el incepe sa se vada asa cum este” .
In fiecare zi luam decizii influentate de nivelul stimei de sine, pe de-o parte si, pe de alta parte, dovedim celor din jur nivelul stimei noastre de sine.

„ Sunt un prost !” sau „ Vai, ce proasta am fost!” / „ Nu, eu nu pot asta!” sau „ Nu sunt in stare niciodata, de nimic!” , sunt propozitii des intalnite la cei care manifesta o vadita lipsa de incredere in sine si, la urma urmei, o expresie a lipsei stimei de sine sau a subevaluarii propriei valori.
Unul dintre elementele fundamentale care ne insotesc pe parcursul vietii, este nevoia de a ne stima si de a fi stimati de ceilalti. Multi nu-si pun problema autoevaluarii personale, iar subconstientul lor simte ca acest lucru poate fi o lacuna importanta.

Componentele Stimei de sine

Stima de sine are doua componente de baza: increderea in sine si iubirea de sine.
Le ai – este foarte bine , nu le ai – mai ai de invatat!

Iubirea de sine este un element de baza in structura stimei de sine. Ea este o dragoste neconditionata pentru sine, o experienta intima ce evolueaza din instinct si trebuinte de baza.
Ca sentiment, iubirea de sine exista la toti oamenii, chiar si la cei nedreptatiti de viata. Din aceasta iubire de sine apar resursele care ne permit sa rezistam si sa facem fata esecului, si care, impreuna cu increderea in sine, ne dau stima de sine, respectul, atat de necesare pentru a infrunta viata.

Increderea in sine se refera la increderea pe care noi o avem in capacitatile noastre : de a gandi si actiona, de a face fata evenimentelor si provocarilor vietii, de a alege si a lua decizii pe baza propriilor abilitati si insusiri psiho-fizice.

Daca avem incredere in aceste capacitati, in timp, ele se transforma in convingere, care poate lua forme extreme: de incredere sau neincredere in sine. Astfel, trebuie sa stabilim exact care sunt adevaratele probleme care pot afecta increderea, respectul si stima de sine. In viata adevarata problema nu esti tu, ci relatiile pe care le ai cu lumea exterioara, iar acestea pot fi imbunatatite.

Cum sa facem asta?

Nu trebuie sa cautam sa schimbam sau sa controlam situatii, pareri sau oameni care nu se pot schimba.
Trebuie doar sa nu ne lasam influentati de acestea sau afectati de parerea lor. Sa acceptam responsabilitatea de a face schimbari in viata noastra, educand felul in care relationam, succesul profesional si gestionarea emotiilor.

Nu trebuie sa luam in tragic esecul, orice greseala este o oportunitate de a invata.
Fii competitiv doar cu tine si nu pentru a dovedi ceva, altora. Fii ambitios, realist si optimist, viseaza visele tale, nu pe ale altora.
Fixeaza jaloane in drumul catre scopul propus.
Fii pozitiv, nu te gandi la ce crezi tu ca nu se poate, ci la ceea ce se poate.
Nu te gandi la ce nu vrei, ci la ce vrei.
Investeste in dezvoltarea personala, e cea mai buna investitie.
Anturajul este vital in evolutia ta, alege-l cu grija!
Urmand acestea vei capata incredere in tine. Ceea ce ati citit pana acum va poate duce cu gandul la un oarecare sablon, dar veti observa in continuare ca lucrurile nu sunt chiar atat de neutre si ca nimic din ceea ce facem nu urmareste neaparat un traseu prestabilit.

Cum dobandim Stima de sine

Trebuie sa acceptam cu totii un adevar cert: stima de sine este foarte importanta si un nivel ridicat al acesteia ne poate ajuta sa realizam mult mai multe in viata.

Pentru dobandirea / imbunatatirii stimei de sine trebuie sa facem cativa pasi, si anume:
a) sa invatam sa ne simtim bine in pielea noastra. Putem face asta zabovind asupra lucrurilor pozitive pe care le facem, si nu a celor negative. Daca ne oprim asupra celor negative, sa incercam a gasi modalitati de a le inlatura, remedii nu scuze;
b) Mai putem sa ne simtim bine, cand ne ingrijim de felul in care aratam. Ceilalti vor observa si ei cu siguranta;
c) Sa ne cultivam hobby-urile, pentru ca vom avea un tonus mai bun;
d) Sa fim fermi cu cei care incearca sa ne intimideze (sa facem asta cu calm si fermitate si ne vom simti mai bine);
e) Sa acceptam eventuale complimente, sa nu le ignoram sau contrazicem. Trebuie sa acceptam aprecierile, daca simtim ca sunt sincere;
f) Sa ne facem iubiti pentru ceea ce suntem, prin onestitate si sinceritate;
g) Sa ne stabilim clar barierele personale, nelasand pe altii sa ne vorbeasca urat sau sa ne supere.

Sunt si lucruri pe care NU trebuie sa le facem, si anume:
sa nu asteptam ca altii sa ne invete cum sa traim (numai noi putem face asta);
sa nu ne neglijam interesele, ajutand pe altii sa faca ceva ce pot face singuri;
sa nu ne comparam mereu cu cei din jur, caci astfel vom gasi mereu motive sa ne consideram inferiori;
sa nu ne dorim mereu lucruri care nu ne sunt la indemana sau pe care nu le putem avea, caci vom ajunge sa nu pretuim ceea ce avem deja;
sa nu ne sabotam singuri succesele sau sa le minimalizam, spunand „a fost o intamplare” sau „am avut noroc”;
sa nu ne temem sa fim sinceri si deschisi;
si, mai ales, atunci cand avem un esec, sa nu ne refugiem in alcool, drog, mancare, sex sau shoping.

Si cateva imperative:
A te simti sanatos, optimist si impacat cu tine insuti nu este un lux, ci o necesitate.
Trebuie sa invatati ca „Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara acceptul nostru” (Eleanor Roosevelt). Nu acceptati asa ceva!
Trebuie sa ne fixam obiective personale.
Trebuie sa acceptam critica ; ea poate fi un lucru pozitiv si constructiv, daca vine din partea cuiva care ne respecta.
Trebuie sa acceptam ca putem gresi, putem avea esecuri ; important este cum ne raportam la ele, cum trecem peste ele si ce invatam din ele.
Trebuie sa formulam gandurile despre noi la modul afirmativ, nu negativ. Nu vom spune „nu fac nimic bun” ci „uneori mai gresesc”.
Trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram de clipa de fata; trecutul a trecut, viitorul va veni. Si, nu in ultimul rand…
Trebuie sa ganditi in mod pozitiv.

Sa ne amintim…

Cine are stima de sine, are incredere in propria valoare.

Sa ne amintim de cateva personalitati care, au dovedit ca, impotriva circumstantelor vietii, impotriva ingustimii vederilor celorlalti, avand incredere in sine, au reusit.
Cand s-au prezentat la o casa de productie, cunoscuta trupa The Beatles, au fost refuzati pe motiv ca „nu ne place cum suna si, oricum, epoca chitarelor a trecut”… Au renuntat ? Nu, si iata, au facut epoca, ei cu muzica lor.

Despre Thomas Edison s-a spus la scoala ca „este prea prost ca sa invete ceva” si el a descoperit becul, dupa mii de incercari nereusite!

Ce sa mai spunem despre Michael Jordan, astazi cel mai bun baschetbalist, care, in copilarie, a fost dat afara din echipa de… baschet a scolii?!

Sau Abraham Lincoln, cel de al 16-lea presedinte american, care a condus tara in timpul celei mai mari crize interne, razboiul civil, si care, inainte de a fi ales, a suferit numeroase incercari ale sortii: i-a murit logodnica, a dat faliment de doua ori, a avut o depresie puternica si a fost invins in alegeri de 8 ori!
Iata un om care s-a stimat pe sine si cu incredere a depasit totul, ajungand in cea mai inalta functie in statul american.

Va amintiti de fabulosul Walt Disney, intemeietorul studiourilor de film cu acelasi nume?
Imaginatia sa a creat o minunatie de filme animate, iar in trecut fusese concediat de la un ziar, pe motiv ca „nu are imaginatie”!

Daca numai despre acestia ne amintim, putem vedea ce rol important joaca dragostea si increderea de sine, pe scurt, stima de sine.

Scala Rosenberg

Exista un instrument prin care se poate evalua, relativ usor, stima de sine.
Este un instrument orientativ, dar care poate fi un bun inceput pentru a afla nivelul actual al stimei de sine.

Sa mai spunem ca :
Stima de sine cu un nivel ridicat se asociaza cu trasaturi, ca: intuitia, creativitatea, independent, flexibilitatea, capacitatea de a ne recunoaste si indrepta greselile, gandirea pozitiva.
Stima de sine cu un nivel scazut se asociaza cu negarea realitatii, reactii defensive, teama de nou si necunoscut, comportament anxios si ostil, gandire negativa.

Scala Rosenberg este o scală formată din 10 afirmaţii. Notati acordul conform optiunilor dvs., alegand una dintre acestea : Acord puternic, Acord moderat, Dezacord puternic, Dezacord moderat si punctajul aferent.

Calculati totalul raspunsurilor dvs. Scorurile posibile obţinute variază intre 10 şi 40.

Scoruri :
– intre 10-20 indica un nivel redus al stimei de sine;
– intre 20-30 indica un nivel mediu al stimei de sine;
– intre 30-40 indica un nivel ridicat al stimei de sine.

SURSA:elystar.ro
http://www.elystar.ro/modules/news/article.php?storyid=1402
AUTORI: RADU BOTEZ si OLIVIA VATCA
Multumesc Dlui Radu Botez pentru acordul de a publica materiale de pe www.elystar.ro